Nu uita sa ma bagi la blogroll…

interesant, nu?

Posted by Domnul Bolog on 30/05/2010

RETORICA SI COMUNICARE

1.   Dupa Aristotel, retorica are ca obiect domeniul adevarurilor

a. necesare
b. probabile
c. stiintifice
d. logice

2.   Retorica, in viziunea lui Aristotel, este facultatea de a cerceta

a. legile generale ale gandirii
b. regulile de actiune
c. mijloacele prin care se poate obtine convingerea
d. stilul limbajului

3.   La Aristotel, dovezile extratehnice

a. sunt produse de orator
b. sunt identificabile cu ethos, pathos si logos
c. exista inaintea discursului
d. nu sunt reprezentate, de exemplu, de martori

4.   La Arsitotel, dovezile tehnice au urmatoarele caracteristici:

1. sunt inventate de orator

2. sunt identificabile cu ethos, pathos si logos

3. exista inaintea discursului

4. sunt reprezentate de caracterul vorbitorului

a. 1,2
b. 2,3
c. 3,4
d. 2,4

5.   Ethos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. dispozitia afectiva a auditoriului

2. caracterul vorbitorului

3. o dovada tehnica

4. o dovada extratehnica

5. discursul oratorului

6. sentimentele oratorului

a. 1,3
b. 2,3
c. 3,6
d. 4,5

6.   Pathos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. dispozitia afectiva a auditoriului

2. o dovada extratehnica

3. caracterul oratorului

4. o dovada tehnica

5. discursul oratorului

6. caracterul auditoriului

a. 1,2
b. 4,5
c. 2,6
d. 1,4
e. 3,4

7.        Logos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. caracterul auditoriului

2. sentimentele oratorului

3. o dovada tehnica

4. o dovada extratehnica

5. discursul oratorului

6. caracterul oratorului

a. 3,6
b. 4,5
c. 3,5
d. 1,4
e. 2,3

8.   Dupa Aristotel, demonstratia in cadrul discursului oratorului se obtine prin:

1. entimema

2. exemplu

3. stil

4. corectitudine gramaticala

5. adecvare la context

a. 3,5
b. 1,2
c. 3,4
d. 4,5

ANS:  B

9.   Entimema, in retorica aristotelica, reprezinta:

1. o inductie

2. o deductie

3. un silogism

4. un paralogism

5. un rationament deductiv

a. 2,3
b. 1,4
c. 2,3,5
d. 3,4,5

10.   Exemplul, in retorica aristotelica, reprezinta:

1. o inductie

2. o deductie

3. un paralogism

4. o dovada tehnica

5. o entimema

6. o dovada extratehnica

a. 2,6
b. 3,6
c. 4,5
d. 1,4

11.   Genurile retoricii, dupa Aristotel, sunt:

1. poietic

2. practic

3. demonstrativ

4. comunicativ

5. deliberativ

6. judiciar

7. semantic

a. 1,2,4
b. 3,5,6
c. 2,5,6
d. 2,3,5

12.   In cadrul retoricii aristotelice, genul demonstrativ are in vedere

a. faptele trecutului
b. faptele prezentului
c. faptele viitorului

13.   In cadrul retoricii aristotelice, genul judiciar are in vedere

a. faptele viitorului
b. faptele trecutului
c. faptele prezentului

14.   In cadrul retoricii aristotelice, genul deliberativ are in vedere

a. faptele trecutului
b. faptele prezentului
c. faptele viitorului

15.   In cadrul retoricii aristotelice, genului demonstrativ ii sunt proprii

a. lauda sau blamul
b. apararea sau acuzarea
c. sustinerea sau combaterea

16.   In cadrul retoricii aristotelice, genului juridic ii sunt proprii

a. sustinerea sau combaterea
b. apararea sau acuzarea
c. lauda sau blamul

17.   In cadrul retoricii aristotelice, genului deliberativ ii sunt proprii

a. sustinerea sau combaterea
b. lauda sau blamul
c. apararea sau acuzarea

18.   Partile necesare ale discursului, conform retoricii aristotelice, sunt

1.exordiu

2.afirmatia

3.naratiunea

4.confirmatia

5.peroratia

6.epilog

a. 1,3,5
b. 1,2,3,6
c. 1,3,4,5
d. 2,4

19.   Potrivit retoricii aristotelice, naratiunea

a. este o parte necesara a oricarui discurs
b. este necesara doar genului judiciar
c. este necesara doar genului demonstrativ
d. este necesara doar genului deliberativ

20.   Potrivit retoricii aristotelice, utilizarea corecta a limbajului din punct de vedere gramatical  este un criteriu al

a. ritmului discursului
b. stilului discursului
c. compozitiei discursului
d. armoniei discursului

21.   Inceputurile retoricii judiciare se leaga de

a. dezbaterile politice
b. procesele de proprietate
c. procesele de succesiune
d. judecarea unor criminali

22.   Primii profesori de retorica in Atena au fost

a. Corax si Tisias
b. Protagoras, Gorgias si Prodicos
c. Socrate si Platon
d. Demostene si Isocrate

ANS:  B

23.   Acceptiunea negativa a termenului de sofist este proprie lui

1. Aristotel

2. Platon

3. Protagoras

4. Socrate

5. Isocrate

a. 1,2,3
b. 1,2,4
c. 2,3,5
d. 3,4,5

24.   Printre acuzele aduse sofistilor in antichitatea greaca se numarau:

1. sofistica este o stiinta aparenta

2. sofistica este profesata cu plata

3. sofistica este un pericol pentru democratie

4. sofistica a contribuit la pierderea puterii de catre aristocrati

5. sofistica sprijina traditia religioasa

a. 1,3,5
b. 2,4,5
c. 2,3,4
d. 1,2,4

25.   Maxima “omul este masura tuturor lucrurilor, a celor care exista, in ce fel exista, si a celor care nu exista, in ce fel nu exista”, apartine lui:

a. Prodicos
b. Protagoras
c. Gorgias
d. Antiphon sofistul

26.   Metoda argumentativa proprie lui Protagoras se sprijina pe urmatoarele teze:

1. sa pornesti intotdeauna argumentatia de la premise necesare

2. orice enunt trebuie sa se intemeieze pe date ale simturilor

3. cu privire la fiecare lucru exista doua rationamente, unul opus celuilalt

4. sa faci mai puternic argumentul mai slab in detrimentul celui mai puternic

a. 1,3
b. 2,4
c. 3,4
d. 1,2

27.   Tehnica antilogiei, specifica sofistilor, consta in

a. impunerea oricarui punct de vedere asupra celui opus
b. obtinerea unei concluzii din premise necesare
c. a arata ca orice enunt este contradictoriu
d. obtinerea unei concluzii din premise probabile

28.   Dupa Prodicos forta persuasiva a retoricii tine de

a. constructia silogistica
b. puterea magica a cuvantului
c. caracterul oratorului
d. inspiratia divina

29.   Dintre sofisti, cel care s-a ocupat cu studiul sensurilor cuvintelor si al sinonimiei a fost

a. Protagoras
b. Prodicos
c. Gorgias
d. Antiphon sofistul

30.   Situarea retoricii, alaturi de politica, etica, limbaj sau educatie, printre temele dominante ale speculatiei sofiste se datoreaza in special

a. criticii sustinute a filosofiei lui Socrate
b. importantei pe care au dat-o studiului logicii
c. situarii omului si a creatiilor spirituale ale acestuia in centrul reflectiei
d. opozitiei fata de regimul democratic si al spijinului pentru regimul aristocratic

31.   Tetralogiile lui Antiphon oratorul cuprind urmatoarele momente:

a. exordiu, naratiune, demonstratie, epilog
b. inventio, dispositio, elocutio, memoria, actio
c. acuzarea, apararea, replica acuzarii, replica apararii
d. afirmatia, confirmatia

32.   Partile discurdului, dupa Antiphon oratorul, sunt:

1. exordiu

2. digresiunea

3. pregatirea auditoriului

4. naratiunea

5. demonstratia

6. probele

7. epilogul

8. peroratia

a. 1,2,5,7,8
b. 1,3,4,5,7
c. 1,3,4,6,7
d. 1,2,4,5,8

33.   Oratorul grec, ce este acuzat de impietate si este achitat in urma rostirii discursului “Despre Misterii”, este

a. Lysias
b. Hiperide
c. Demostene
d. Andocide

34.   Singurul discurs judiciar rostit de Lysias in fata tribunalelor ateniene se numeste:

a. Impotriva lui Eratostene
b. Impotriva lui Agoratos
c. Impotriva lui Filon
d. Impotriva lui Evandros

35.   Discursul “Despre mostenirea lui Kiron”, privitor la o afacere de succesiune, reprezinta capodopera oratorului grec

a. Isocrate
b. Andocide
c. Isaios
d. Alcidamas

36.   Urmatoarele discursuri apartin oratorului Isocrate:

1. Filipicele

2. Panatenaicul

3. Impotriva lui Eratostene

4. Areopagiticul

5. Olinticele

6. Panegiricul

a. 2,4,6
b. 3,4,6
c. 1,2,4
d. 2,4,5

37.   Discursurile prin care Isocrate urmareste critica sofistilor sunt urmatoarele:

1. Panatenaicul

2. Elena

3. Busiris

4. Areopagiticul

5. Panegiricul

a. 1,2
b. 2,3
c. 2,5
d. 1,4

38.   Discursul lui Isocrate intitulat Panegiricul are ca tema

a. critica sofistilor
b. sustinerea misiunii civilizatoare a Atenei
c. indemnul revenirii atenienilor la moravurile strabune
d. justificarea propriei activitati de orator

39.   Discursul Filipicele, indreptat impotriva regelui Filip al II-lea al Macedoniei, apartine oratorului grec

a. Licurg
b. Isdocrate
c. Socrate
d. Demostene

40.   Discursurile grupate sub titulatura de Olinticele, avand ca subiect cetatea cu locuitori de neam grecesc, Olynthos, ce cazuse sub dominatia regelui Filip al II-lea al Macedoniei, apartin oratorului grec:

a. Hiperide
b. Lysias
c. Demostene
d. Isocrate

41.   Discursul prin care Eschine, riposteaza la invinuirea ca ar fi tradat interesele Atenei cu prilejul activitatii ca ambasador la curtea regelui Filip al II-lea al Macedoniei se numeste

a. Impotriva lui Eratostene
b. Panegiricul
c. Filipicele
d. Impotriva lui Timarhos

42.   Discursurile prin care Demostene acuza iar Eschine se apara cu privire la partizanatul celui de-al doilea cu regele Filip al II-lea al Macedoniei, se intituleaza identic, numindu-se

a. Despre pace
b. Despre ambasada necredincioasa
c. Despre coroana
d. Despre consiliul naval

43.   Cel mai important discurs ramas de la oratorul grec Hiperide se numeste

a. Discursul funebru
b. Despre pace
c. Despre Misterii
d. Despre ambasada necredincioasa

44.   Discursul intitulat “Impotriva lui Leocrate”, prin care sunt criticate moravurile decazute si sunt aparate legile, apartine oratorului grec

a. Lysias
b. Andocide
c. Antiphon
d. Licurg

45.   Stilul oratoric asianist este:

a. sobru, elegant si fara figuri de stil
b. sobru, elegant si impodobit
c. rafinat, emfatic si impodobit
d. rafinat, emfatic si fara figuri de stil

46.   Stilul oratoric asianist (aticist) este:

a. sobru, elegant si impodobit
b. rafinat, emfatic si fara figuri de stil
c. rafinat, emfatic si impodobit
d. sobru, elegant si fara figuri de stil

47.   Denumirea directiei oratorice elborate de Cicero, ca sinteza a asianismului si a aticismului, este:

a. miceniana
b. rhodiana
c. minoica
d. cretana

48.   Dupa Cicero partile elocintei sunt:

1. exordium

2. inventio

3. dispositio

4. argumentatio

5. elocutio

6. memoria

7. pronuntiatio

8. peroratio

a. 1,2,4,7,8
b. 1,3,4,5,6
c. 2,3,5,6,7
d. 2,5,6,7,8

49.   Discursurile intitulate Filipicele, indreptate impotriva lui Marcus Antonius, apartin lui

a. Quintilian
b. Demostene
c. Isocrate
d. Cicero

50.   Urmatoarea lucrare retorica nu apartine lui Cicero

a. De Oratore
b. Institutio oratoria
c. Brutus
d. Orator

51.   In dialogul De oratore, Cicero accentueaza necesitatea corelarii oratoriei

a. cu principiile logice
b. cu o pregatire culturala de ansamblu
c. cu literatura si poezia
d. cu cunostintele de drept

52.   In tratatul Brutus Cicero polemizeaza cu stilul oratoric

a. aticist
b. aristotelic
c. platonic
d. sofistic

53.   Tratatul lui Cicero intitulat Orator evidentiaza:

1. modelul ideal al oratorului

2. importanta filosofiei in formarea oratorului

3. critica asupra asianistilor si neoaticistilor

4. importanta dovezilor tehnice in discurs

a. 1,2,3,4
b. 1,2,3
c. 2,3,4
d. 3,4

54.   Cele trei stiluri de elocinta evidentiate de Cicero in tratatul Orator sunt:

1. epideictic

2. inalt sau sublim

3. mediu sau temperat

4. simplu

5. demonstrativ

6. deliberativ

7. juridic

a. 1,6,7
b. 5,6,7
c. 2,3,4
d. 4,6,7

55.   Conform tratatului Orator al lui Cicero, functia tripartita a discursului oratorului se refera la:

a. dovedire, obtinerea simpatiei, convingere
b. caracterul oratorului, forma discursului, pasiunile auditoriului
c. inductie, deductie, analogie
d. captarea atentiei auditoriului, naratiunea, demonstratia

56.   Lucrarea Institutio oratoria apartine lui

a. Tacitus
b. Quintilian
c. Cicero
d. Aristotel

57.   In lucrarea ce nu s-a pastrat, De causis corruptiae eloquentiae, Quintilian incearca sa explice

a. problema opozitiei dintre filosofie si retorica
b. caracteristicile oratorului ideal
c. decadenta elocintei contemporane

58.   In cartea I a lucrarii  Institutio oratoria Quintilian evidentiaza

a. natura oratorului ideal
b. importanta educatiei in formarea oratorului
c. decadenta elocintei contemporane

59.   Motivele decadentei oratorice relevate de Tacitus in Dialogul despre oratori sunt:

1. opozitia dintre filosofie si retorica

2. lipsa unei culturi adevarte

3. depravarea sociala

4. existenta unui regim politic autoritar

a. 1,2,3,4
b. 2,3
c. 2,3,4
d. 1,3,4

60.   Vizand vechiul ideal retoric, intruchipat de Cicero in primul rand, Tacitus propune in Dialogul despre oratori

a. adaptarea acestuia la realitatile politice contemporane
b. abandonarea sa
c. revigorarea sa ca atare
d. inlocuirea sa cu stilul oratoric aticist

61.   Considerarea sofistilor ca falsi educatori este facuta de

a. Cicero
b. Platon
c. Protagoras
d. Isocrate

62.   In dialogul Euthydemos, Platon incearca sa demonstreze cu privire la contradictie, caracteristica metodei sofistilor,

a. imposibilitatea acesteia
b. posibilitatea acesteia
c. necesitatea acesteia

63.   In dialogul Gorgias, retorica este considerata de catre Platon ca fiind

a. superioara cunoasterii
b. inferioara cunoasterii
c. egala cunoasterii
d. independenta de cunoastere

64.   In dialogul Gorgias, Platon considera ca, spre deosebire de filosofie care apeleaza la ratiune, retorica apeleaza la

a. vointa
b. imaginatie
c. limbaj
d. emotii

65.   In dialogul Phaidros, Platon apreciaza ca fundamentul adevaratei retorici trebuie sa fie

a. arta
b. stiinta
c. filosofia
d. religia

66.   In dialogul Phaidros, Platon considera ca pentru a obtine persuasiunea, retorica trebuie sa se bazeze pe

a. legi logice
b. arta imitatiei
c. cunoasterea sufletului
d. imaginatie

67.   Dupa Platon, sofistica si retorica se ocupa de

a. adevaruri necesare
b. adevaruri probabile
c. adevaruri improbabile
d. adevaruri aparente

68.   Definirea sofistului, de catre Platon ca “negutator cu privire la invataturile sufletului”, apare in dialogul

a. Phaidros
b. Gorgias
c. Euthydemos
d. Sofistul

69.   Definirea sofistului, de catre Platon, ca “traficant de invataturi”, apare in dialogul

a. Sofistul
b. Gorgias
c. Euthydemos
d. Phaidros

70.   Singurul dialog in care Platon considera ca retorica poate ajunge la adevar, dar numai prin intermediul filosofiei, este

a. Euthydemos
b. Sofistul
c. Gorgias
d. Phaidros

71.   Conceptul de situatie retorica se refera la

a. contextul in care se organizeaza si produce discursul
b. limbajul in care se structureaza discursul
c. tonul cu care este rostit discursul
d. caracterul celui care rosteste discursul

72.   Discursul politic corespunde

a. discursului demonstrativ
b. discursului epideictic
c. discursului deliberativ
d. discursului judiciar

73.   Discursul epideictic este sinonim cu

a. discursul judiciar
b. discursul juridic
c. discursul demonstrativ
d. discursul deliberativ

74.   Dispositio se refera la

a. structura auditoriului
b. modalitatea de organizare a unui discurs sau text
c. cercetarea mijloacelor de persuasiune referitoare la tema discursului
d. stilul discursului

75.   Inventio se refera la

a. stilul discursului
b. structura auditoriului
c. modalitatea de organizare a unui discurs sau text
d. cercetarea mijloacelor de persuasiune referitoare la tema discursului

76.   Narratio reprezinta partea discursului care se refera la

a. slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului
b. expunerea faptelor
c. prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului
d. stilul discursului

77.   Confirmatio reprezinta partea discursului care se refera la

a. expunerea faptelor
b. stilul discursului
c. prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului
d. slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului

78.   Reprehensio reprezinta partea discursului care se refera la

a. stilul discursului
b. slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului
c. prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului
d. expunerea faptelor

79.   Elocutio se refera la

a. rostirea discursului
b. capacitatea de improvizatie a oratorului
c. organizarea discursului
d. redactarea si stilizarea discursului

80.   Partitio reprezinta partea discursului ce se refera la

a. diviziunea argumentarii
b. expunerea faptelor
c. demonstrarea faptelor
d. respingerea argumentului adversarului

81.   Genurile retorice ilustrate de activitatea lui Antim Ivireanul sunt:

1. genul demonstrativ

2. genul deliberativ

3. genul judiciar

a. 1,2
b. 1,3
c. 2,3

82.   Prima lucrare de retorica romaneasca apartine lui

a. Ioan Molnar-Piuariu
b. Dimitrie Cantemir
c. Simeon Marcovici
d. Antim Ivireanul

83.   In lucrarea lui Ioan Molnar Piuariu, retorica este considerata

a. stiinta
b. logica
c. arta

84.   In lucrarea sa Ioan Molnar Piuariu, fixeaza terminologia retoricii utilizand procedeele:

1. deductiei

2. adaptarii

3. imprumutului

4. inductiei

a. 1,4
b. 2,3
c. 2,4
d. 3,4

85.   Principalul autor din care Ioan Molnar Piuariu s-a inspirat in scrierea lucrarii sale de retorica este

a. Platon
b. Tacitus
c. Cicero
d. Aristotel

86.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru inventio este

a. aflarea
b. intocmirea
c. talcuirea
d. grairea

87.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru dispositio este

a. aflarea
b. intocmirea
c. talcuirea
d. grairea

88.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru elocutio este

a. grairea
b. talcuirea
c. intocmirea
d. aflarea

89.   Cea de-a doua lucrare de retorica romaneasca apartine lui

a. Simeon Marcovici
b. Dimitrie Cantemir
c. Antim Ivireanul
d. Ioan Molnar Piuariu

90.   Principalii autori pe care Simeon Marcovici ii citeaza in lucrarea sa de retorica sunt:

1. Cicero

2. Tacitus

3. Quintilian

4. Platon

5. Socrate

a. 2,3
b. 4,5
c. 1,3
d. 1,2

91.   Termenul utilizat de Simeon Marcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul demonstrativ este

a. felul judecatoresc
b. felul chibzuitor sau sfatuitor
c. felul doveditor

92.   Termenul utilizat de Simeon Marcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul deliberativ este

a. felul doveditor
b. felul judecatoresc
c. felul chibzuitor sau sfatuitor

93.   Lucrarea “Ritorica romana pentru tinerime” apartine lui

a. Ion Heliade Radulescu
b. Dimitrie Gusti
c. Simeon Marcovici
d. Ioan Molnar Piuariu

94.   Figurile de stil sunt definite de cei mai multi dintre autorii moderni ca

a. procedee logico-plastice
b. relationari dintre ritmul si armonia frazelor
c. exprimari eliptice
d. abateri de la ordinea naturala a limbajului

95.   Sursele expresiei sau cuvantului figurat sunt:

1. insistenta

2. simetria

3. entimema

4. ambiguitatea

5. plasticitatea

6. deductia

a. 1,2,3,6
b. 1,2,4,5
c. 2,4,5,6
d. 3,4,5,6

96.   Insistenta si simetria in cadrul figurilor retorice sunt realizate prin:

1. economie a expresiei

2. repetitie

3. substitutie

4. amplificare

a. 2,4
b. 1,3
c. 1,2
d. 1,4

97.   Ambiguitatea in cadrul figurilor retorice este realizata prin:

1. economie a expresiei

2. repetitie

3. substitutie

4. amplificare

a. 2,3
b. 3,4
c. 1,3
d. 1,4

98.   Plecand de la reperele tehnice la care se rezuma esenta vorbirii si scrierii figurate, figurile de stil sunt clasificate in patru grupe, trei dintre ele fiind reprerzentate de figurile repetitiei, figurile ambiguitatii si figurile plasticitatii, iar cea de-a patra de

a. figurile de gandire
b. figurile sintactice
c. figurile de elocinta
d. figurile insistentei

99.   Conform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, permutarea sau inversiunea apartine

a. figurilor de sunet
b. figurilor sintactice
c. figurilor semantice
d. figurilor de gandire

100.   Conform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, tropii de un singur cuvant sau de mai multe cuvinte apartin

a. figurilor de sunet
b. figurilor sintactice
c. figurilor semantice
d. figurilor de gandire

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

»
 
%d bloggers like this: