:D

Managementul instituţiilor de presă

1. Manager este:

a) Cea mai veche denumire pentru ocupaţia de agricultor

b) Persoană care răspunde de politica de recrutare a personalului dintr-o întreprindere

c) Persoană care conduce, administrează, coordonează grupuri umane

d) Îngrijitor de cai

R: c

2. Cuvântul management în limba româna din:

a) Latina

b) Franceza

c) Engleza britanică

d) Engleza americană

R: d

3. Ce semnificaţie principală avea, la origine, latinescul munus ?

a) Autoritate, putere, (a) mâna (de la verbul „a mânui”)

b) Este un termen agricol

c) Tehnică primitivă a tunsorii la romani

d) Dresarea păsărilor spre a deveni vorbitoare (papagali, gaiţe, ciori)

R: a

4. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

c) Resursele materiale. (Privesc varietatea furnizorilor, substitualitatea resurselor, preţurile diferenţiates condiţiile de plată, termenele de aprovizionare, costurile de transport).

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv)

R: c

5. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele umane. (Aspectele care privesc recrutarea de personal prin selecţies dezvoltarea şi evaluarea personalului, motivarea şi definirea posturilors gestionarea situaţiilor conflictuales realizarea planurilor de carieră).

b) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în actele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

c) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv).

R: a

6. Pentru o cât mai eficienţă realizare a managementului mai sunt necesare:

a) Componentele imateriale (ceea ce gândesc angajaţii în afara programului)

b) Tipul de structură organizaţională

c) Calitatea comunicării interne şi externe

d) Modul de elaborare a deciziilor

R: b, c, d

7. În funcţie de scopul activităţii, instituţiile mass-media pot fi clasificate în:

a) Comerciale, orientate către obţinerea de profit

b) Comerciale autonome

c) Integrate în grupuri economice mai mari

d) După modul de elaborare a deciziilor

R: a, b

8. În funcţie de scopul activităţii, instituţiile mass-media pot fi clasificate în:

a) De serviciu public (non-profit)

b) Subvenţionate din surse precum: partide, structuri guvernamentale, organisme de tip filantropic, organizaţii ale societăţilor civile, organizaţii economice sau administrative, fundaţii

c) După mărimea instituţiei

d) După modul de elaborare a deciziilor

R: a, b

9. În funcţie de gradul de implicare politică, instituţiile mass-media pot fi:

a) Neutre (nu afişează explicit adresarea la o anumită doctrină sau grupare politicăs sunt caracterizate prin echilibru şi echidistanţă)

b) Partizane (promovează explicit anumite valori, partide sau persoane, afişând o atitudine de tip propagandistic)

c) Culturale

d) Sportive

e) Petrecere a timpului liber

R: a, b

10. În funcţie de suportul utilizat pentru transmiterea mesajului, instituţiile de presă sunt încadrate în două mari tipologii:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, aşte publicaţii)

b) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

c) Presă gratuită

d) Promoţională

R: a, b

11. În funcţie de suportul utilizat pentru transmiterea mesajului, instituţiile de presă sunt încadrate în două mari tipologii:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, aşte publicaţii)

b) Presă gratuită

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) promoţională

R: a, c

12. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, alte publicaţii)

b) Presă cotidiană

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: b, e

13. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă bilunară

b) Presă cotidiană

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: a, b, e

14. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă bilunară

b) Presă cotidiană

c) Trimestrială

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: a, b, c, e

15. În funcţie de conţinut, avem:

a) Presă de largă informaţie (generalistă) cu articole diverse orientate către un public eterogens

b) Presă cotidiană

c) Trimestrială

d) Presă specializată (jurnalism specializat sau tematic) cu informaţii pe profiluri distincte: politică, economie, sport, loisir, familie, feminism, hobby-uri (grădinărit, interioare, casă) pentru copii, adulţi, minorităţi, etc.

R: a, d

16. Teoriile asupra structurii şi ambianţei, ale organizaţiei, activelor şi factorilor existenţiali, formează laolaltă conceptul de:

a) Climat

b) Cultură

c) Mediu

R: c

17. Conceptul de mediu are următoarele reprezentări:

a) Micromediu

b) Intermediu

c) Macromediu

d) Pseudomediu

. R: a, c

18. Unul dintre elementele de mai jos nu aparţine micromediului:

a) Furnizorii de informaţie

b) Furnizorii de materie primă necesară

c) Intermediarii (furnizori de servicii: desfaceres tipărire)

d) Publicul

e) Concurenţa

f) Organismele publice (bănciles grupurile de intereses opinia publică)

g) Furnizorii de cafea

R: g

19. Unul dintre punctele de mai jos nu aparţine Macromediului:

a) mediul economic

b) cadrul juridic

c) Intermediarii (furnizori de servicii: desfaceres tipărire)

d) mediul tehnic şi tehnologic

e) mediul demografic

f) mediul tehnic şi tehnologics

g) climatul politic (interns internaţional)

R: c

20. Produsele vândute de instituţiile mass/media sunt:

a) Informaţia (clienţii sunt chiar publicul)

b) Timpul cât publicul citeşte ori vizionează o emisiune

c) Distracţia (clienţii sunt chiar publicul si Televiziunile vând distracţie)

d) Spaţiul în sens de dimensiune al ziarelor sau receptoarelor (radio, tv, ecran de computer)

e) Audienţa (clienţii sunt animatorii) modalitatea o reprezintă vânzarea de ,,timp“ şi ,,spaţiu“ celor care doresc să-şi promoveze mesajele.

R: a, c, e

21. Mangementul instituţiilor mass/media presupune administrarea a trei categorii distincte:

a) a oamenilor

b) a informaţiei

c) a tehnologiei

d) a publicului

e) a audienţei

R: a, b, c

22. Deoarece categoriile adminstrate de manger (oameni, informaţie, tehnologie) se întrepătrund, acesta trebuie să-şi planifice activităţile pe:

a) Un singur nivel, al oamenilor.

b) Pe două niveluri, oameni si informaţie)

c) Pe trei niveluri (oameni, informaţie, tehnologie)

d) Planificarea se referă la activităţi (procese) si nu poate fi facută decât în termeni temporali.

R: c

23. Ca oglindă a activităţii procesuale, planificarea poate fi:

a) Pe termen scurt

b) Pe termen mediu

c) Pe termen lung

d) Nu există aceste tipuri de planificare

R: a, b, c

24. Planificarea pe termen scurt se referă la:

a) Scopurile imediate ale intreprinderii de presă

b) Scopurile îndepărtate ale intreprinderii de presă

c) Scopurile imediate, strict legate de tiraj ori audienţă, ale intreprinderii de presă

R: a

25. În publicaţii, planificarea pe termen scurt se realizează prin:

a)           Şedinţele de sumar

b) Hotărâri elaborate de consiliul de administraţie

c) Ajustarea tirajului în funcţie de cererea pieţei

R: a

26. Planificarea pe termen mediu se referă la:

a) Scopurile imediate ale intreprinderii de presă

b) Politica intreprinderii, cantitatea si calitatea produsului, ca ele sa fie constante

c) Mărirea constantă a tirajului ori audienţei

R: b

27. Planificarea pe termen lung se referă la:

a) Viziunea stabilită de consiliul de administraţie si aplicată de angajaţi

b) Calitatea produsului, care trebui să crească în mod constant

c) Mărirea constantă a tirajului ori audienţei

R: a

28. Procesul prin care se planifică şi se stabileşte conceptul, preţul, modul de promovare şi distribuţie a ideilor, bunurilor şi serviciilor menite a crea schimburi care satisfac obiectivele organizaţionale şi individuale, se numeşte:

a) Viziune

b) Calitate

c) Opţiune

d) Marketing

R: d

29. Managerii din mass-media trebuie să-şi cunoască bine clienţii (cititorii, ascultătorii, privitoriis cumpărătorii de spaţiu sau timp publicistic, advertiserii). De aici rezultă că ei oferă întâietate:

a) Cititorilor

b) Furnizorilor

c) Marketingului

d) Tirajelor sau audienţelor

R: c

30. Descoperirea dezideratelor consumatorilor şi modul prin care compania caută să satisfacă aceste dorinţe mai bine decât concurenţa se realizează prin:

a) Discuţii cu cititorii

b) Discuţii cu furnizorii

c) Cercetare

d) Tiraje tot mai mari.

R: c

31. Pentru a se putea lua decizii adecvate în privinţa marketingului (pieţei), sunt necesare următoarele date:

a) Mărirea şi structura pieţei

b) Tendinţele de evoluţie ale pieţei

c) Cerinţele clienţilor

d) Tiraje tot mai mari.

R: a, b, c

32. Rolul cercetării de piaţă este de:

a) A facilita managerului luarea de decizii corecte

b) Surprinde tematica din mass-media

c) Răspunde în scris obiecţiilor formulate de clienţi

d) De a stabili clasamente între tiraje

R: a

33. Cercetarea are, între altele, şi rolul de a prezenta advertiserilor produsul în detaliu pentru atragerea:

a) Tirajelor mai mari

b) Clienţilor

c) Publicităţii

d) De fonduri

R: c

34. Rolul cercetării de piaţă este de a oferi:

a) Certificate de bună funcţionare a presei

b) Un mediu multidisciplinar de funcţiune

c) Răspunsuri în scris la obiecţiile formulate de clienţi

d) Informaţie de calitate

R: d

35. Unul dintre punctele de mai jos nu se referă la etapele cercetării:

a) Stabilirea obiectivelor

b) Stabilirea grupului ţintă

c) Forma de guvernământ

d) Elaborarea planului

e) Colectarea informaţiilor

f) Procesarea

g) Elaborarea raportului

R: c

36. Tipul de cercetare este direct legat de :

a) Stabilirea obiectivelor.

b) Metoda folosită

c) Elaborarea planului

d) Procesarea

e) Elaborarea raportului

R: b

37. După definirea unei probleme (a cercetării de piaţă) se elaborează:

a) Plan de studiu.

b) O cercetare primară

c) O cercetare secundară

d) O cercetare exploratorie

R: a

38. Înainte de a se realiza un Plan de studiu (în cercetarea de piaţă), trebuie avute în vedere:

a) Ce se ştie despre chestiunea respectivă

b) Cât de multe informaţii trebuie colectate

c) Cât de important este ca rezultatele studiului să poată fi generalizate

d) Forma de redactare a cercetării

R: a, b, c

39. Pentru a fi sesizate legăturile văzute şi nevăzute care dinamizează activitatea unei instituţii de presă, aceasta trebuie privită din perspectivă:

a) Istorică

b) Organizaţională

c) Economică (financiară)

R: b

40. Ce se înţelege prin focus grup ? :

a) Studiu calitativ pe un nr. de 8-12 persoane

b) Studiu exhaustiv, făcut la nivelul întregului personal angajat

c) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute, conentrate în text

d) Studiu facut numai la nivelul conducerii instituţiei de presă

R: a

41. Prin cercetare cauzală se înţelege:

a) Stabilirea (cunoaşterea) modului de reacţie (în acest caz publicul consumator)

b) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

c) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

d) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute si, de aceea, accesibile oricui

e) Procesarea textelor în computer

R: a

42. Prin cercetare exploratorie se înţelege:

a) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

b) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

c) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute şi, de aceea, accesibile oricui

d) Procesarea textelor în computer

R: a

43. Prin cercetare descriptivă se înţelege:

a) Studiul unor situaţii , inclusiv asupra grupurilor umane, prezentate în detaliu

b) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

c) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

d) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute şi, de aceea, accesibile oricui

e) Procesarea textelor în computer

R: a

44. Organizaţia este:

a) Un ansamblu de valori care e dat de scop, membri, context, piaţă şi mediul intern

b) O sumă de bunuri care aparţin instituţiei de presă

c) Rezultatul activităţilor economice (financiare) dintr-o instituţie de presă

R: a

45. Ca sistem, Organizaţia este compusă din:

a) Două subsiteme (inchis şi deschis)

b) Trei subsisteme (executiv, operaţional, reprezentativ)

c) Mai multe subsisteme (în funcţie de mărimea ei. un ansamblu de valori care e dat de scop, membri, context, piaţă şi mediul intern)

R: b

46. În cadrul organizaţiei, executivul are următoarele atribuţii:

a) Asigur ă activitatea de zi cu zi în toate privinţele

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

R: c

47. În cadrul organizaţiei, reprezentativul asigură:

a) Aprovizionarea pentru baza materială a instituţiei de presă

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

e) Asigur ă activitatea de zi cu zi în toate privinţele

f) Consultarea şi negocierea cu membrii organizaţiei

R: f

48. În cadrul organizaţiei, sistemul operaţional are una din următoarele atribuţii:

a) Asigură aprovizionarea pentru baza materială a instituţiei de presă

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

e) Asigură activitatea de zi cu zi în toate privinţele

R: e

49. Structurile după care pot fi organizate organigramele pot fi:

a) Structura de tip piramidal, ierarhic, pe funcţiuni.

b) Structura de tip orizontals ce se pot aplica numai acolo unde există un grad înalt de specializare a produselor şi proceselor de muncă.

c) Structuri de tip oblic, care privesc ascendenţa si descendenţa intr-o carieră

d) Structuri amorfe, adica fără posibilitatea de a fi clasificate

R: a, b

50. Planul de comunicare îşi propune să urmărească:

a) Structura de tip piramidal, ierarhică, pe funcţiuni, a comunicării

b) Modul cum se desfăşoară comunicarea în interesul organizaţiei şi cu mediul socio-economic

c) Eliminarea structurilor amorfe din aria comunicarii.

R: b

51. În cadrul comunicării interpersonale, una din cele de mai jos este în plus:

a) Comunicarea scrisă: note interne, decizii, rapoarte, planuri, scrisori.

b) Comunicarea orală (interpersonală): se desfăşoară faţă în faţă sau telefonic

c) Comunicarea audo-vizuală:

d) Comunicarea olfactivă

R: d

52. Comunicarea scrisă are caracter:

a) Tranzitoriu

b) Final

c) Literar

d) Subiectiv

R: b

53. Comunicarea orală (interpersonală) prezintă avantajul că:

a) Este subiectivă

b) Foloseşte mijloace verbale şi nonverbales costurile fiind minime

c) Nu are caracter literar

d) Nu se conservă

R: b

54. Nu aparţine comunicării organizaţionale:

a) Comunicarea formală

b) Comunicarea senzorială

c) Comunicarea orală (interpersonală): se desfăşoară faţă în faţă sau telefonic

d) Comunicarea audo-vizuală:

e) Comunicarea verticală

f) Comunicarea pe orizontală

g) Comunicarea pe diagonală

h) Comunicarea informală

R: b, c, d

55. Procesul de recrutare se reprezintă în mod etapizat. Care dintre repere este în plus:

a) Analiza postului

b) Interviul

c) Fişa postului

d) Specificaţia de personal

e) Anunţul publicitar

f) Centralizarea CV-urilor

g) Filtrarea CV-urilor din care rezultă lista restrânsă

R: b

56. Procesul de selecţie se ocupă cu:

a) Analiza postului

b) Fişa postului

c) Interviul (etapa publicitară)

d) Anunţul publicitar

e) Centralizarea CV-urilor

f) Testarea (etapa obiectivă)

R: c, f

57. Între ceea ce doreşte să spună E(miţătorul) şi înţelege R(eceptorul) apar uneori diferenţe notabile. Obstacole în calea comunicării eficiente din organizaţii sunt denumite:

a) Blocaje de comunicare

b) Incapacitate de comunicare

c) Diferenţe de comunicare

d) Excepţii de comunicare

e) Comunicare zero

R: a

58. Diferenţa de putere (faptul că, în organizaţii, managerii hotărăsc modul în care se iau deciziile, iar prin controlul pe care ei îl exercită, încurajează sau restrâng participarea angajaţilor la diferitele trepte ierarhice) poate duce la:

a) Funcţionarea mai eficientă a comunicării

b) Comunicare zero

c) Blocaje de comunicare

d) Optimizarea relaţiilor interpersonale

e) Creşterea producţiei

R: c

59. Limbajul, mai precis unele formulări necorespunzătoare, conduc la:

a) Funcţionarea mai eficientă a comunicării

b) Comunicare zero

c) creşterea indicelui de eroare

d) Optimizarea relaţiilor interpersonale

e) Creşterea producţiei

R: c

60. În ceea ce priveşte limbajul utilizat în comunicarea organizaţională se recomandă evitarea:

a) Termenilor de specialitate

b) Termenilor sofisticaţi

c) Formulelor eliptice

R: b, c

61. În organizaţiile mari, mesajele trec prin mai multe paliere manageriale care filtrează informaţia, dar pot, cu acest prilej să o:

a) Deformeze

b) Precizeze

c) Amplifice

R: a

62. Limbajul este o formă abstractă de comunicare, el fiind expresia experienţei de viaţă sau a experienţei personale şi profesionale, a stării emoţionale, a relaţiei cu interlocutorii: De aceea, poate duce la:

a) Perceperea selectivă şi la subiectivitatea mesajului

b) Optimizarea informaţiei din mesaj

c) Precizări importante de natură tehnică

R: a

63. Barierele culturale (la „multinaţionale” unde indivizii provin din culturi diferite) sunt:

a) Benefice comunicării în organizaţie

b) Produc deficit în ceea ce priveşte comunicarea optimă

c) Declanşează sistemul competiţional

d) Asigură cele mai bune rezultate în muncă

R: b

64. În ceea ce priveşte limbajul utilizat în comunicarea din organizaţii, acesta nu poate fi perturbat de:

a) Comunicarea în exces. În organizaţiile mari, mesajele trec prin mai multe paliere manageriale care filtrează informaţia, dar pot, cu acest prilej, s-o deformeze

b) Perceperea selectivă şi subiectivitatea (limbajul este o formă abstractă de comunicare, el fiind expresia experienţei de viaţă sau a experienţei personale şi profesionale, a stării emoţionale, a relaţiei cu interlocutorii).

c) Barierele culturale (la „multinaţionale” indivizi provin din culturi diferite)

d) Dimpotrivă, toate acestea reprezintă factori de perturbare.

R: d

65. Cauzele unei comunicări eficiente în organizaţie sunt:

a) Ascultarea deficientă

b) Rezistenţă la critică

c) Percepţiei selectivă şi subiectivitatea

d) Simplificarea şi radicalizarea

e) Comentarea defensivă

f) Punctele de vedere diferite

g) Polisemia cuvintelor

h) Presiunea timpului

i) Barierele culturale

j) Toate cele de mai sus reprezintă cauze ale comunicării ineficiente

R: j

66. Cariera reprezintă:

a) O succesiune de funcţii, în ordinea crescătoare evoluţiei prin care trece angajatul în mod ordonat, care include atât viaţa profesională şi familială, cât şi corelaţiile dintre ele

b) O succesiune de evenimente strict personale, fără legătură cu profesia

c) Cele mai importante examene trecute în perioada şcolarităţii

d) Concursurile la care angajatul a participat înainte de deveni foarte cunoscut

R: a

67. Activităţile destinate dobândirii de cunoştinţe şi aptitudini specifice exercitării unei meserii sau realizării unei operaţiuni sunt rezultatul:

a) Deprinderilor înnăscute

b) Destinului

c) Relaţiilor interpersonale

d) Instruirii

R: d

68. În centrul interesului procesului de instruire se află:

a) Deprinderilor înnăscute

b) Relaţiilor interpersonale

c) Postul (sau sarcina profesională)

R: c

69. Instruirea are ca obiectiv principal:

a) Dezvoltarea /îmbunătăţirea aptitudinilor şi competenţelor angajaţilor

b) Restrângerea de personal

c) Atragerea de fonduri

d) Se referă la timpul liber al salariaţilor

R: a

70. Printre factorii care nu influenţează cantitatea şi calitatea activităţilor de instruire şi perfecţionare, se numără:

a) Amploarea schimbărilor din mediul exterior (schimbări tehnologice, noi prevederi legislative)

b)           Schimbări pe plan intern (noi procese de activitate, noi pieţe).

c)           Reducerea timpilor necesari acumulării cunoştinţelor necesare bunei funcţionări în organizaţie a noilor angajaţi

d) Toate acestea influenţează pozitiv instruirea şi perfecţionarea.

R: d

71. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Creşterea gradului de performanţă profesională a productivităţii

b) Menţinerea climatului de lucru existent în rândul angajaţilor

c) Stoparea declinului economic al instituţiei

R: a

72. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor angajaţilor

c) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

73. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) Creşterea calităţii produselor şi a servirii clienţilor

d) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: c

74. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) Menţinerea producţiei în vechii parametri

d) Policalificarea şi flexibilitatea profesională

R: d

75. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) creşterea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) „îngheţarea” calităţii produselor şi a servirii clienţilor

e) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: c

76. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Obţinerea de timp liber

b) Creşterea satisfacţiei personale

c) Micşorarea salariului

d) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

77. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Mai mult timp liber

b) Creşterea gradului de motivaţie al angajaţilor

c) Scăderea numărului de aptitudini

d) Scăderea valorii angajatului pe piaţa forţei de muncă

e) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

78. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Scăderea numărului de aptitudini

b) Anularea satisfacţiei personale

c) Diminuarea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) Creşterea valorii angajatului pe piaţa forţei de muncă

e) Scăderea şanselor de promovare pe plan intern

f) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: d

79. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Menţinerea producţiei în vechii parametri

b)           Stoparea numărului de aptitudini

b) Diminuarea satisfacţiei personale

c) Scăderea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) Eliminarea obligaţiilor angajatorului pe piaţa forţei de muncă

e) Îmbunătăţirea şanselor de promovare pe plan intern

R: e

80. Decizia în afaceri este un proces:

a) Premoniţial

b) Subiectiv

c) Conştient

d) Aleatoriu

e) Inutil

f) Opţional

R: c

81. Înainte de luarea unei decizii în afaceri trebuie îndeplinite una din condiţiile:

a) Existenţa unor obiective care trebuie atinse

b) Obiectivele trebuie să fie imposibil de atins

c) Nu trebuie avute în vedere limitele procesului decizional: bani, timp, muncă

R: a

82. În structura procesului decizional intră următoarele etape. Una dintre cele enunţate mai jos, nu face parte din procesul decizional. Care ?:

a) Definirea problemei (determinarea criteriilor de evaluare).

b) Formularea soluţiilor alternative (ierarhizarea criteriilor)

c) Evaluarea şi ierarhizarea soluţiilor alternative (după criteriile respective)

d) Anularea criteriilor de evaluare stabilite la punctele a, b şi c.

e) Faza decizională: alegerea soluţiei (decizia

f) Faza post decizională (soluţia este aplicată)

R: d

83. Care dintre următoarele sunt specifice procesului decizional din management?:

a) Decizii strategice

b) Decizii politice

c) Decizii tactice

d) Decizii operaţionale

e) decizii juridice

R: a, c, d

84. Deciziile strategice stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: a

85. Deciziile tactice stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: b

86. Deciziile operaţionale stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: c

87. Deciziile strategice se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: c

88. Deciziile tactice se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: b

89. Deciziile operaţionale se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: a

90. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

c) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv

d) Informaţia şi Tehnologiile, în care prima se referă la calitatea surselor şi timpul de răspuns, iar a doua la performanţa echipamentelors notorietatea firmelor producătoares costurile specifice achiziţionării diferitelor echipamentes termenele de amortizare)

R: d

91. Ce semnifică actualmente termenul managerial ?

a) Atributul de a conduce/ administra mijloacele unei întreprinderi

b) Calitatea de a fi un bun agricultor

c) Se referă strict la locul de dresaj al cailor

d) O disciplină umanistă

R: a

92. Ansamblul de definiţii pe care oamenii le deţin la un anumit moment despre tot ceea ce există şi se petrece în jurul lor – reprezentarea acestora despre lume (simboluri, norme, legi, valori) formând un stil care defineşte într-o manieră aparte, se numeşte:

a)           Cultură organizaţională

b)           Marketing

c)           Leadership

R: a

93. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a)           Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului)

c) Resursele financiare. Se referă la persoane fizice şi juridice (prin contractele de publicitate) şi la persoanele fizice şi juridice – clienţi ai produselor specifice din media.

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv)

R: c

94. Leadership-ul reprezintă un atribut al

a) Managerului

b) Colectivelor de angajaţi, însumate

c) Personalului financiar

d) Resurselor umane

R: a

95. Leadership-ul reprezintă capacitatea managerului de a:

a) Determina oameni să acţioneze

b) Lua decizii în chestiuni financiare

c) Menţine aceiaşi colaboratori

R: a

96. Ştiinţa tehnicilor de conducere a întreprinderii se numeşte:

a) Cultură organizaţională

b) Carieră

c) Faliment

d) Management

R: d

97. Teoreticieni consideră cea mai importantă sarcină a managerilor:

a)           Menţinerea parametrilor de funcţiune ai întreprinderii

b)           Planificarea

c)           Relaţia cu firmele concurente

d)           Stabilirea de contracte cu terţii

R: b

98. Teoria nevoilor umane a fost stabilită de:

a) Marconi

b) Watzkawicz

c) Freud

d) Maslow

R: d

99. Teoriile nevoilor umane furnizează o privire de detaliu asupra a ceea ce înseamnă:

a)           eşecul în carieră

b)           lucrul în echipă

c)           motivarea

d)           competiţia

R: c

100. Elementele care asigură succesul unei publicaţii ţin de:

a)           Format

b)           Stil

c)           Distribuţie

d)           Mangement

e)           Periodicitate

R: (sau a+b+c+e)